Thursday, 03 December 2015 15:29

Puterea vindecătoare a simplificării

Written by
Rate this item
(1 Vote)

"Aș face atât de multe alte lucruri, dacă nu aș fi așa stresat."

"Mi-ar plăcea să am o sănătate mai bună, dar sunt prea obosit/ă seara, pentru a mă apuca de sport."

"Aș vrea să petrec mai mult timp alături de cei dragi, dar obligațiile profesionale nu-mi permit."

"Aș vrea să încep o relație, dar nu am timp."

"M-am îngrășat și nu mă simt bine, dar nu am energie să mă țin de o dietă."

"Îmi doresc un week-end doar pentru mine, din păcate nu reușesc să rezolv tot ce se așteaptă, din jur, de la mine, nu apuc să plec."

- sunt doar câteva din răspunsurile frecvente pe care le aud la întrebarea: "Ce mai faci?"

Explorând în amănunt stările de fapt pe care le descriu persoanele din exemplele anterioare, reiese foarte repede un element comun: supraaglomerarea, care se manifestă prin:

  • Prea multe lucruri de făcut în paralel
  • Termene strânse
  • Dificultate în a delega (nu avem cui, sau necesită mai mult timp și efort a delega decât a rezolva noi)
  • Grad mare de incertitudine (rezultatele task-urilor noastre îi afectează și pe alții, în moduri pe care le putem cu dificultate estima, sau controla)
  • Solicitări care continuă să apară, din extern (de la manageri, colegi, prieteni, familie, etc), mai rapid decât reușim să le abordăm/rezolvăm. 
Puzzle 

 Toți acești factori externi de presiune, combinați, la nivel personal, cu factori de presiune internă, cum ar fi:

  • Simțul responsabilității față de rezultatele și acțiunile noastre
  • Convingerea că trebuie să facem toate aceste lucruri, că nu ne putem deroga de niciunele dintre ele, că am dezamăgi pe X și pe Y, sau chiar pe noi înșine, dacă nu ne-am îndeplini toate responsabilitățile 
  • Așteptarea sau teama - deseori nejustificate - că pot fi consecințe grave, dacă nu rezolvăm corect task-urile pe care le avem: la job, față de partenerul de viață, față de familie, față de prieteni, față de cercurile sociale în care trăim, față de societate, în general
  • Părerea (sau, mai degrabă, senzația) că, dacă eșuăm, nu vom reuși să gestionăm consecințele eșecului
  • Determinarea de a ne descurca singuri, fără a căuta, la rândul nostru, ajutor pentru unele din probleme, acolo unde există ajutor de specialitate, competent și eficient

generează acele răspunsuri pe care le-am parafrazat la început, răspunsuri care, de altfel, sunt oneste și reflectă cu grad mare de realism conceptul de stress, ca stil de viață, concept la care aderă - mai mult sau mai puțin conștient - multe persoane de succes din jurul nostru, poate chiar și tu însuți!

Stress-ul ca stil de viață este problematic, pe termen scurt, mediu și lung. Ce ne ajută să trecem cu vederea acest fapt este tocmai adeziunea pe care... deja ne-am dat-o pentru acest stil de viață. Credem, cu onestitate, că nu se poate altfel, că prețul succesului este tocmai acesta: stress-ul. Și că a schimba orice în stilul nostru de viață este dificil și riscant, pentru că... avem deja de făcut prea multe, unde să mai găsim loc pentru a schimba, pentru a începe să facem ceva diferit, ceva care să elimine din stress, ceva care să ne conducă mai degrabă către o zonă de echilibru?

 

Soluția este a elimina, în loc de a adăuga, responsabilități.

A ne simplifica, în loc de a ne complica, viața.

A renunța la ce nu aduce valoare, în loc de a începe noi lucruri, care să le repare pe cele pe care deja le facem, ineficient, cu consum prea mare de timp și de energie. 

În istoria umanității, soluția simplificării a fost aplicată în numeroase ocazii, într-o varietate de domenii socio-economice. Unul din domeniile recente în care observăm aplicat acest principiu (deși nu suficient de des cât ar trebui, probabil) este medicina preventivă: "Via negativa", în locul "Via positiva"*. Dacă mergi la medic prezentând simptomele unei boli, medicul te sfătuiește, întâi, să încerci să renunți la obiceiurile care generează boala ale cărei simptome le prezinți, abia apoi, dacă nu funcționează suficient de rapid sau de eficient această abordare preventivă, medicul îți recomandă să iei medicamente pentru a rezolva.

În acest mod, renunțând, în timp util, la obiceiurile care pot cauza boala (fumat, consum de alcool, mâncat necontrolat/nesănătos/nedietetic, etc), îți acorzi șansa de a nu avea de tratat, pe viitor, consecințele acestor obiceiuri, când efectele lor s-au produs deja, iar tu ești deja afectat de o boală pentru care, la acest moment, ești obligat să iei medicamente, să parcurgi proceduri, pentru vindecare, varianta renunțării la "nevinovatele" obiceiuri (care, cumulate, în timp, au generat boala), nemaifiindu-ți accesibilă.

Cum se aplică "via negativa", în locul "via positiva", dacă scopul nostru este de a ne îmbunătăți viața, de a ne schimba stilul de viață bazat pe stress cu un stil de viață bazat pe echilibru? Iată câteva exemple:

Problema

(Încearcă să elimini...)

Via negativa 

(În loc să adaugi...)

Via positiva 

Care ar fi, de fapt, soluția problemei?
"M-am îngrășat și nu mă simt bine, dar nu am energie să mă țin de o dietă."

Renunță la obiceiurile alimentare pe care le știi nesănătoase.

De exemplu, nu mai consuma excesiv: Cola, zahăr, prăjeli, mâncare de tip fast-food, pizza, grăsimi.

Nu încerca diferite diete "magice", bazate pe alimente-surogat (acele diete care îți completează mâncarea cu diverse combinații procesate - shake-uri de proteine, vitamine, și alți ziși nutrienți esențiali).

Dacă într-adevăr vrei să slăbești, corect, sănătos, sustenabil, găsește un specialist (de exemplu, un medic nutriționist bun) și urmează recomandările acestuia.

Dacă însă consideri că nu ai, momentan, resursele și motivația de a lucra cu un specialist, mai degrabă decât să îți complici viața, încercând, orbește, să adaugi tot felul de diete, alimente, principii ("via positiva"), mai degrabă încearcă să îți simplifici viața, renunțând la lucruri pe care deja le știi dăunătoare ("via negativa").

"Mi-ar plăcea să am o sănătate mai bună, dar sunt prea obosit/ă seara, pentru a mă apuca de sport."

Renunță la fumat.

Renunță la mersul cu mașina până la piață, muncă, sau alte locații situate la 10-15 minute de mers pe jos.

Redu orele de overtime.

Nu începe un antrenament sportiv în forță (sală, alergat), pentru care știi că nu ai momentan dispoziția fizică și mentală, pentru a îl susține.

Dacă într-adevăr vrei să începi să faci sport, corect, sănătos, sustenabil, informează-te asupra multor opțiuni posibile, și începe cu una care ți se potrivește. Poți face fitness, aerobic, înot, sport individual, sport de echipă, poți lucra cu antrenor personal sau în grupă, la o sală de fitness. 

Dacă însă consideri că, într-adevăr, ești prea obosit pentru a te aventura în lumea consumatoare de energie a sportului, mai bine renunță la obiceiuri care favorizează sau accentuează oboseala ("via negativa"), decât să încerci variate sporturi, pentru care nu te simți pregătit ("via positiva").

"Îmi doresc un week-end doar pentru mine, din păcate nu reușesc să rezolv tot ce se așteaptă, din jur, de la mine, nu apuc să plec."

Alege un week-end din următoarea lună, și anulează tot ce ai deja planificat pentru acel week-end.

Redu numărul de activități planificate pentru week-end-uri.

Când îți stabilești agenda pentru săptămâna viitoare, consideră că ai disponibile doar 6 zile (de luni până sâmbătă). După ce încerci asta o vreme, treci la a considera că ai disponibile doar 5 zile (luni-vineri).

Nu începe să faci planuri pentru acel week-end de vis, ideal, în care speri că vei merge, cândva, când se vor termina toate week-end-urile ocupate din prezent. Acel week-end ideal... nu va apărea niciodată, treburile pe care le rezolvi vor fi mereu înlocuite de alte treburi!

Nu accepta variate invitații la variate activități pentru următoarele week-end-uri, din moment ce îți dorești să aloci un week-end doar pentru tine! Vei reuși doar să îți ocupi, din timp, toate week-end-urile viitoare, unul câte unul.

Dacă, într-adevăr, ai dificultăți în a îți produce timpul liber pe care îl dorești, soluția pe termen lung și sustenabilă este de a îți îmbunătăți managementul timpului, și, implicit, de a-ți schimba stilul de viață, pentru a acomoda noile priorități.

Dacă însă deocamdată nu vrei să îți iei angajamentul de a schimba modul în care îți aloci timpul... măcar încearcă să eliberezi o parte din timp ("via negativa"), decât să îți rezervi și mai mult din timpul viitor ("via positiva"), amânând pe alte dăți ce nu mai ai timp să faci în prezent.

"Aș face atât de multe alte lucruri, dacă nu aș fi așa stresat."

Fă o listă a primelor 10 activități/griji/responsabilități care te stresează.

Renunță să mai faci una din cele 10 identificate.

Înjumătățește dățile în care faci o alta din cele 10 activități identificate.

Gândește-te la 2 activități din cele 8 rămase, și decide că le vei face, alternativ, în decursul aceleiași săptămâni (dacă ai făcut una din cele 2 activități, săptămâna aceasta, nu o mai faci și pe cealaltă, decât de săptămâna următoare).

Gândește-te la o relație care te stresează. Decide să nu te mai stresezi în următoarele 3 (4,5, 10) dăți în care interacționezi în relația respectivă.

Nu căuta explicații, argumente și scuze, pentru de ce ești stresat, și cum nu poți face acele multe lucruri visate.

Nu visa la lucrurile pe care pretinzi că le dorești, dacă nu ai avea de luptat contra acestui inamic - stress-ul.

Nu face mai mult din lucrurile pe care le faci deja, în speranța că le vei termina, și vei scăpa, astfel, de stress. Pe măsură ce termini lucruri, vor apărea altele.

Nu aloca și mai mult timp activităților care te stresează, concomitent cu a-ți îmbunătăți justificarea pentru de ce ești, de fapt, obligat, să procedezi astfel.

Dacă, într-adevăr, îți dorești să faci multe alte lucruri față de cele care te țin momentan ocupat, și care îți generează stress, soluția corectă, de perspectivă, sustenabilă, este de a-ți analiza, responsabil, viața și prioritățile, și de a-ți asuma necesitatea unor schimbări.

Dacă, însă, nu te simți pregătit pentru a-ți analiza viața și a lua decizii privind prioritățile și stress-ul... măcar încearcă să elimini, treptat, din factorii de stress pe care i-ai identificat deja ("via negativa"), în loc să te înhami la factori noi de stress ("via positiva"), în speranța că se vor acoperi reciproc sau vor dispărea, unii, de la sine.

Și dacă, citind situațiile de mai sus, și propunerile mele de a elimina din ceea ce faci deja, pentru a-ți simplifica viața, în loc să ți-o complici și mai mult, ai gândit, măcar o dată: "Da, sigur, asta NU este aplicabil la mine, pentru că... și pentru că... și pentru că...", te invit:

  • să renunți la următoarele 5 minute, în care ai da curs gândului anterior, încercând să găsești argumentele cele mai convingătoare ("via negativa")
  • să parcurgi următorul exercițiu de self-coaching ("via positiva")

  1. Care este primul lucru care îți vine în minte, la care, dacă ai renunța, pe termen scurt, te-ai destresa, relaxa, chiar bucura, un pic?
  2. La ce ai putea renunța, dintre activitățile planificate pentru mâine?
  3. Ce ai vrea să nu mai faci, dintre activitățile planificate pentru săptămâna curentă?
  4. Cu ce ai înlocui oricare dintre activitățile identificate anterior, dacă ai decide să nu le mai faci?
  5. La ce activitate, din cele pe care le faci de obicei sau din obișnuință, ți-ar plăcea să renunți? 

 *Expresiile "via positiva" și "via negativa" provin din limba latină, și au fost folosite inițial pentru a desemna două abordări diferite ale spiritualității (mai precis, ale descrierii ideii de divinitate), abordarea afirmativă ("via positiva"), constând în descrierea tuturor atributelor divinității și abordarea negativă ("via negativa"), constând în descrierea a ce nu este divinitatea.

În cartea Antifragile, Nassim Nicholas Taleb extinde sfera semantică a celor două noțiuni, ca reprezentări metaforice ale principiilor adăugării și eliminării, sens în care au fost utilizate și în articolul curent.

 

 

Read 27704 times Last modified on Wednesday, 06 January 2016 17:26
Iulia Dobre-Trifan

Sunt o persoana dinamică, eficientă, ambițioasă. Sunt coach certificat de Noble Manhattan și IIC&M și îmi place să lucrez cu persoane care își doresc multe de la viață și care știu că toate lucrurile bune sunt cel puțin posibile.

Am un parcurs profesional frumos, am experimentat hands-on management și antreprenoriat. Îmi bazez practica de coaching pe cunoașterea pragmatică a provocărilor specifice mediilor profesionale în continuă și accelerată schimbare, cât si pe convingerea mea personală că toți oamenii care vor și pot vor găsi o cale.

Îmi plac provocările și mă asigur că aduc în jurul meu, prin ceea ce fac, entuziasm și încredere, atât față de rezultatele propuse, cât și față de călătoria până la rezultate.

Am o filosofie simplă: Viziune, Pasiune, Perseverență. Vezi, Crezi, Obtii.

coaching.progsquad.ro

Social Profiles

LinkedIn

Leave a comment

Make sure you enter all the required information, indicated by an asterisk (*). HTML code is not allowed.

JoomShaper