Luarea deciziilor este una din temele frecvente în coaching-ul executiv. Derivată din probleme de management al timpului, al priorităților, al stress-ului, al carierei, al echilibrului viață personală-viață profesională, sau dintr-o multitudine de alte probleme, tema îmbunătățirii abilităților personale de a lua decizii mai bune, mai rapide, mai eficiente, apare frecvent pe lista de obiective a managerilor, astfel că vă invit să parcurgeți checklist-ul următor de self-coaching, pentru a afla cum stați voi la acest capitol!

Exercițiul poate fi interesant de parcurs de unul singur, sau cu ajutorul unei persoane cu care ai o relație suficient de deschisă, cât să-ți permiți să discuți cu onestitate despre acele situații provocatoare, sub aspectul deciziilor. Dacă alegi să discuți cu o persoană față de care ești curent interesat în a menține sau construi o anumită imagine, profesională, probabil că vei eșua în a identifica acele decizii pe care chiar ai nevoie să le îmbunătățești, pentru că vei fi mai degrabă preocupat de păstrarea imaginii decât de rezolvarea în sine a problemei deciziilor J.

Să începem!

1. Care sunt tipurile de decizii pe care le iei cu dificultate?

Poate fi de folos a-ți nota câteva din situațiile frecvente în care îți este dificil să decizi. Sunt situații de lucru individual sau de echipă? În ce fel de activități apar aceste situații? Cum ai descrie una sau două situații concrete, în care te-ai întâlnit cu obstacole în procesul decizional?

A lua o decizie înseamnă, în principiu, a stabili că vor fi făcute anumite acțiuni, în anumite condiții, de anumite persoane. Tu poți fi decidentul (sau, altfel zis, ar putea să fie treaba ta să iei decizia) atunci când ai un interes legitim referitor la situația în care este necesară decizia. Atenție, însă, a putea fi decidentul nu implică, obligatoriu, că ar și trebui să fii decidentul! Poți avea dificultăți în a lua deciziile pe care ar trebui să le iei, la fel cum poți avea dificultăți în a lua decizii pe care nu ar trebui să le iei. De ce? Din variate motive!  

Tip: a avea dificultăți în a lua unele decizii este o problemă cu care toți oamenii, manageri sau nu, se confruntă. Nu toți oamenii, desigur, admit acest fapt. Ceea ce nu îl face mai puțin adevărat! A separa, din sfera deciziilor pe care le luăm sau nu le luăm, pe acelea care chiar sunt responsabilitatea noastră, de acelea care nu sunt, poate fi un prim pas, simplificator, în misiunea de a deveni mai buni decision-makeri.

2. Cum se manifestă dificultatea în luarea acestor decizii?

Care sunt acțiunile conexe deciziei care îți par dificile? Cum te descurci cu analiza argumentelor pro și contra deciziei? Dar cu argumentele care susțin alte opțiuni, alte decizii? Cum abordezi situațiile complexe, în care decizia ta impactează alte decizii, ale tale și ale altora? Cum gestionezi incertitudinea efectelor deciziei?

Tip: multe din acțiunile pe care le facem, atunci când, de fapt, avem dificultăți în a lua o decizie, sunt activități de ecranare, prin care încercăm, inconștient, să amânăm momentul deciziei, tocmai din nesiguranța acesteia, sau să diminuăm importanța deciziei, pentru a ne elibera de stress-ul aferent posibilității de a decide greșit, pentru a minimiza teama de eșec. Identificarea acestor acțiuni, prin care ne ascundem de decizie, ne ajută în a le înțelege și înlocui, treptat, cu alte acțiuni, mai puțin blocante. 

3. Care sunt angajamentele pe care, de fapt, ți le-ai asuma, prin respectivele decizii?

Dacă faci exercițiul de creativitate de a-ți imagina decizia dificilă, deja luată… care sunt angajamentele și responsabilitățile, pe care ți le asumai, prin decizie? Ce urmează să faceți, ce urmează să încetați să faci, tu și cei impactați de decizie, acum, că decizia este luată? Care este nivelul de confort pe care îl percepi față de aceste angajamente?

Tip: Procesul decizional în sine reprezintă, rareori, problema reală care îți creează dificultăți în luarea deciziei. Asumarea angajamentelor pe care le implică decizia reprezintă, de fapt, dificultatea în luarea deciziei! Nu decizia în sine îți generează disconfort și nesiguranță, ci responsabilitățile și angajamentele pe care ți le asumi, prin decizie, îți generează disconfortul și nesiguranța. Îmbunătățirea abilității de a lua decizii începe, deci, de la îmbunătățirea abilității de asumare de angajamente și responsabilități.

4. Cum stai la capitolul asumării de angajamente și responsabilități?

Despre responsabilitate și angajament, am scris în trecut.

Cum ai descrie, în contextul deciziilor pe care le analizezi, stilul tău, în baza matricii de responsabilitate și angajament? Mai degrabă orientat către acțiune, sau către inacțiune? Mai degrabă orientat către locus extern de control, sau către locus intern? În ce măsură ți se potrivesc caracteristicile comportamentelor specifice stilului pe care l-ați identificat, în situațiile în care îți este dificil să decizi? Care stil de abordare față de responsabilitate crezi că te-ar ajuta, mai degrabă, în deciziile care acum îți par dificile?

Tip: Asumarea responsabilității și a angajamentelor este, în sine, un subiect de dezvoltare personală amplu, care afectează nu doar abilitatea de a lua decizii, ci și multe alte abilități. Te consideri “afraid of commitment”? Felicitări! Ai rezolvat deja problema luării deciziilor, și soluția constă în a-ți rezolva, la nivel personal, abilitatea de a-ți asuma responsabilități și angajamente!

5. Ce deschidere ai către corectarea unui angajament deja asumat?

Cum procedezi atunci când îți dați seama că ai greșit când ai luat o decizie? Ce reprezintă, pentru tine, procesul de corectare a unei decizii? Cum te impactează, pe viitor, pentru situații similare, faptul că știi deja că ai luat o decizie greșită în trecut, în același tip de situație? Schimbi decizia sau abordarea, în situația prezentă, sau pur și simplu eviți, în prezent, situații similare, sau procedezi în vreun alt mod?

Tip: Deciziile corecte sau greșite sunt preferabile indeciziei, sau deciziei de a aștepta, deoarece câtă vreme o decizie corectă este ceea ce îți dorești, iar o decizie greșită îți permite să înțelegi că ai greșit, și, subsecvent, să corectezi, lipsa unei decizii te blochează.

Poate fi tentant să crezi că vei decide mâine, săptămâna viitoare, sau altcândva, dar dacă motivul pentru care amâni nu este unul asumat, ci este simplă evitare a angajamentului, ceea ce obții este că pierzi oportunitatea. O decizie neluată azi este o decizie pe care nu o iei niciodată. Aceeași decizie, luată mâine, este altă decizie. Până mâine, oamenii, contextul, se pot schimba. Chiar și tu te poți schimba, până mâine!