In parc intalnesc aproape intotdeauna, dimineata, o doamna in varsta cu un tricou roz care alearga ture serioase de parc. Ritmul si performantele mele s-au schimbat de prima data cand am observat-o pe doamna, anotimpurile s-au schimbat, chiar si decorul in sine al parcului variaza vizibil.

Ce este mereu la fel este perseverenta doamnei in varsta cu tricou roz, care... inconjoara de fiecare data parcul, cu aceeasi privire senina si tempo sustinut pe care i le-am remarcat de la inceput.

„Sedentarismul este o problema majora a omului contemporan” aud pe ici, pe colo, din living-ul prietenilor pana in productii televizate cu cercetatori si oameni preocupati intocmai de acest subiect.

Nu cred asta! Sedentarismul nu este o problema, este o optiune personala a omului contemporan. Sedentarismul nu este obligatoriu. Daca o persoana poate depasi inclusiv barierele biologice, aduse de varsta, inseamna ca este posibil pentru noi toti sa procedam la fel!

Doamna in varsta cu tricou roz din parc ar putea explica asta mai bine decat mine, cred. Sau putem sa invatam aceasta lectie, direct, din actiunile ei.